Violoncelul este un instrument muzical cu coarde și arcuș din familia viorii (situat ca dimensiuni și ambitus între violă și contrabas). În mediul folcloric românesc, violoncelul este numit broancă sau gordună; în perioada interbelică, instrumentul era cunoscut în România și sub denumirea de cello (împrumut din limba engleză). Interpretul la violoncel se numește violoncelist.
Construcție
Dimensiunile instrumentului sunt imense fata de cele ale unei chitare. El are patru coarde acordate în cvinte perfecte, cea mai gravă având sunetul do din octava mare (celelalte sunt: sol, re și la) – de altfel, acordajul violoncelului este identic cu cel al violei, însă la o octava inferioară.
Aspecte fizice
Când o coardă este lovită sau ciupită, aceasta vibrează mișcând aerul din jurul ei. Astfel, se
produc undele sonore. Deoarece coarda este destul de subțire, masa de aer mișcat este foarte
mică și, în consecință, sunetul este slab. La instrumentele acustice cu coarde, cum ar fi
violoncelul, această lipsă de volum este rezolvată prin montarea corzii vibrante pe un corp mai
mare. Vibrațiile sunt transmise acestui corp, care poate mișca mai mult aer și astfel produce un