Un smartphone (cuvânt englez cu traducerea „telefon inteligent”) este un telefon mobil multimedia multifuncțional, conectat la o rețea GSM sau UMTS. Dispunând și de o tastatură reală sau virtuală, el oferă funcționalitățile de PDA, agendă, calendar, navigare GPS, eventual și e-mail, calculator, cameră foto, cameră video și altele. De obicei el dispune și de un ecran sensitiv la atingere de tip touchscreen.
Totuși cea mai spectaculoasă aplicație realizată deja pentru majoritatea modelelor de smartphone-uri este conexiunea la Internet, de exemplu, în cadrul unei rețele rapide de tip UMTS/HSDPA (3G). În acest caz, smartphone-ul necesită desigur și o aplicație browser specială, care mijlocește utilizatorului o mare parte din gama enormă de posibilități ale webului.
Încă nu există un termen românesc corespunzător pentru smartphone. Un neologism propus este „intelifon”.
Istoric
Dispozitive care puteau combina telefonia și calculul au fost conceptualizate în anii '70. Termenul smartphone a apărut în 1997, când telefonul Ericsson GS88 „Penelope” a fost descris ca fiind un Smart Phone. La sfârșitul anilor 1990, au fost produse unele dispozitive hibride care au combinat hardware-ul de bază al telefonului mobil cu un sistem de operare PDA.
Acestea au fost mai voluminoase decât telefoanele mobile sau PDA-urile dedicate, cu acces limitat la internet pentru e-mail, fax, mesaje text, navigarea pe web pe bază de text.
IBM Simon Personal Communicator (IBM Simon) de la compania americană IBM, a fost prezentat la expoziția de tehnologie COMDEX din 1992 și pus în vânzare de compania americană de telecomunicații BellSouth în 1993.
