Termenul galeră se referă la orice vas propulsat manual, prin vâsle. Vâslele sunt folosite cel puțin din vremea Vechiului Regat Egiptean. Majoritatea galerelor au folosit și pânze ca mijloc secundar de propulsie.
Această definiție exclude aproape toate vasele propulsate manual din zona culturală a Chinei.
Diferite tipuri de galere au dominat bătăliile navale din Marea Mediterană din vremea lui Homer până la apariția tunurilor, în jurul secolelor al XV-lea și al XVI-lea. Galerele au fost folosite în războaiele antichității de către Imperiul Persan, Grecia Antică și Roma Antică până în secolul al IV-lea. După căderea Imperiului Roman de Apus, galerele au fost folosite în continuare de marina bizantină și de noile state islamice. Statele medievale din jurul Mării Mediterane (mai ales republicile italiene maritime ca Veneția, Pisa și Genova) au folosit galere până la apariția caravelei, în secolul al XVII-lea.
Bătălia de la Lepanto (1571) a fost una din cele mai mari bătălii navale în care galerele au avut un rol principal.
Istoric
Incă din peroada antică au fost corăbiile de război prevăzute cu vâsle, avantajul oferit, galera nu mai depindea de vânt, putând fi manevrată ușor într-o luptă navală, la fel putea atinge viteze în aceea perioadă de timp mai mari în comparație cu o corabie cu pânze, care era de altfel și periclitată mai mult de incendierea vasului.Galera bizantină (dromona) între secolul VI și secolul XII avea două rânduri suprapuse de vâsle, având până la 100 de vâsle, prevăzută în același timp și cu pânze, cu un echipaj de 300 de oameni, și o lungime de 50 de m, era mai rapidă ca celelalte galere din Marea Mediterană atingând viteze de 6 noduri/h (7 mile/h).
Copyright 2024 puzzlefactory.com Toate drepturile rezervate.