Cosmetica (greacă κοσμετικός kosmetikós - aranja, împodobi) este arta și practica îngrijirii, păstrării și înfrumusețării corpului uman, în special a feței și a părului. Ele sunt, în general, amestecuri de compuși chimici, unele fiind derivate din surse naturale (cum ar fi uleiul de cocos) și multe fiind sintetice.Cosmetica apare și se răspândește în secolul XVIII, ea este numită „cosmétique“ în Franța, termenul ajunge să fie folosit în Germania abia din anul 1850, până în secolul XVIII se foloseau termenii pentru înfrumusețare, „cosmetica medicamenta” și „ ars cosmetica”.
Cu aproape două milenii în urmă, împăratul și filozoful roman Marc Aureliu spunea că aspectul exterior al omului este “cea mai bună scrisoare de recomandare a lui“. Or, în compunerea acestui aspect exterior cosmetica ocupă un loc cât se poate de important.
Istorie
Cuvântul cosmetice provine din greacă κοσμητικὴ τέχνη (kosmetikē tekhnē) însemnând „tehnica de aranjare și împodobire”, de la κοσμητικός (kosmētikos), „specialist în ordonare sau aranjare” și de la κόσμος (kosmos), care înseamnă, printre altele, „ordine” și „podoabă”.Primele dovezi arheologice care atestă prezența cosmeticelor vin din mormintele faraonilor egipteni. Există dovezi arheologice care datează cel puțin din Egiptul antic și Grecia antică. Potrivit unei surse, evoluții majore precoce includ:
Kohl folosit în Egiptul antic ca protecție pentru ochi
Uleiul de ricin folosit în Egiptul antic ca balsam protector.
Creme de piele din ceară de albine, ulei de măsline și apă de trandafiri, descrise de romani.
Vaselină și lanolină în secolul al XIX-lea.
Nivea în 1911.Grecii antici utilizau, de asemenea, produse cosmetice.
