Sahara (în arabă: الصحراء الكبرى, al-ṣaḥrāʼ al-kubrá, având înțelesul de „cel mai mare deșert”) este cel mai mare deșert uscat, și al treilea cel mai mare de pe Pamânt, după Antarctica și Arctica, cu o suprafață de 9.400.000 km². Sahara cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafața Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decât suprafața Germaniei. Acest deșert uscat se întinde de la țărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roșie alcătuind un trapez cu o lățime în vest de 4.500 - 5.500 km, iar în nord și sud cu latura de 1.500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stâncoasă (hamade), cu pietriș (Serir), pustiul de nisip (erguri) ocupând o suprafață mai redusă.
Etimologie
Denumirea Sahara provine din limba arabă - „Sahara” în dialectul Tuareg înseamnă „deșertul de nisip”. O altă ipoteză este aceea că provenința expresiei ar fi „sahraa” sau „es-sah-ra” ce înseamnă sterp, steril. Romanii au numit ținutul din sudul provinciei Cartagina „Deserta” ca ținut nelocuit, părăsit. În Evul Mediu era numit pur și simplu „Marele Deșert”, iar în secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - „Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr bela ma” ce ar însemna „Mare fără apă”.
Așezare
Deșertul Sahara ocupă aproape în întregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic și până la Marea Roșie, și pe 1930 km de la nord la sud, de la Munții Atlas și țărmul Mării Mediterane și până în zona savanelor din regiunea Sudan.
