Război de țesut - puzzle-uri online

Război de țesut

Războiul de țesut este o mașină de lucru utilizată la fabricarea țesăturilor din fibre textile.

Elementele constitutive principale sunt:

sulurile pentru înfășurarea urzelii și a țesăturii;

dispozitivul de separare și de dirijare a firelor de urzeală (fuscei, lame cu lamele etc.);

ițele acționate prin pedale (la războiul manual) sau prin dispozitive cu came;

dispozitive Jacquard ori ratiere (la războiul mecanizat);

suveicile și dispozitivele de lansare a acestora;

vatalele;

mașinile și dispozitivele de acționare.Războiul de țesut reprezintă una dintre cele mai vechi invenții ale omului.

Primele războaie de țesut manuale au apărut în mileniul al VI-lea î.Hr.

În antichitate s-au folosit cele de tip vertical, la care țesăturile se realizau prin împletirea manuală a firelor de urzeală cu firul de bătătură, înfășurat pe o vergea ascuțită.

Razboaiele de țesut orizontale s-au răspândit în timpul Evului Mediu.

Primele încercări de mecanizare datează din perioada producției manufacturiere în vestul Europei, când au fost inventate unele mecanisme de lansare a suveicii.

Au fost aduse inovații de: Jacques de Vaucanson (1745) și M. de Gennes (1678).

Apariția în timpul revoluției industriale în Anglia a mașinii de filat (tors) a dat un impuls pentru mecanizarea țesutului.

În 1785, Edmund Cartwright a obținut patentul și a construit primul război de țesut mecanizat, la care suveica, ițele și vatala erau acționate mecanic.

Cea mai importantă invenție aparține lui Joseph Marie Jacquard, care în 1804 - 1808 a realizat mecanismul de comandă automată individuală a ițelor, ceea ce a permis obținerea unor țesături cu desene complicate și variat colorate.

Ulterior s-au adus perfecționări care au permis mărirea vitezei de lucru, oprirea automată, crearea războaielor de țesut specializate etc.

În perioada 1889 - 1894, James Henry Northrop realizează mecanismul de înlocuire automată a țevilor cu firul de bătătură din suveică.

Aceasta, împreună cu mecanismul de oprire automată în caz de defecțiune și cu mecanismul de întindere constantă a urzelii, a permis mărirea numărului de războaie de țesut supravegheate de un singur lucrător până la 100.

În perioada care urmează apar mari fabricanți de războaie de țesut ca: Neumann, Leontiev, Maxbo, Murata, Topor etc.