Omagiul Prusac sau Tribut (în poloneză hołd pruski), (în germană Preußische Huldigung) era învestirea formală a lui Albert I al Prusiei ca duce al Poloniei,
Ducatul Prusiei fiind feudă a Regelui și Coroanei Polone.
În urma armistițiului încheiat după Războiul polono-teutonic (1519–1521) Albert, Marele Maestru al Cavalerilor Teutoni și membru al Casei de Hohenzollern, l-a vizitat Martin Luther în Wittenberg și curând după aceea a devenit simpatizant al protestantismului. La 10 aprilie 1525, la două zile după semnarea Tratatului de la Cracovia, care a încheiat în mod oficial Războiul polono-teutonic (1519-1521), în Piața Centrală din capitala poloneză Cracovia, Albert a demisionat din funcția sa de Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni și a primit titlul de "Duce de Prusia" de la Sigismund I al Poloniei.
În înțelegere, parțial mediată de Luther, Ducatul Prusiei a devenit primul stat protestant, anticipând Pacea de la Augsburg din 1555. Învestitura unui fief(feudă) protestantă, Ducatul Prusiei era mai bine pentru Polonia din motive strategice decât un fief catolic a Ordinului teuton din Prusia, supus în mod oficial Împăratului Sfântului Imperiu Roman și Papalității.
Ca un simbol de vasalitate, Albert a primit de la regele Poloniei un drapel cu blazonul prusac. Pe pieptul vulturului negru prusac de pe blazon s-a pus o litera "S" (de la Sigismundus) și o coroană în jurul gâtului ca simbol al supunerii față de Polonia.
Referințe
pl Vetulani A., Lenno pruskie od traktatu krakowskiego do śmierci księcia Albrechta 1525-1568. Studium historyczno-prawne, Kraków 1930;
pl Marian Biskup, Geneza i znaczenie hołdu pruskiego 1525 r., "Komunikaty Mazursko-Warmińskie", 1975, nr 4;
pl Bogucka M., Hołd Pruski, Warszawa 1982;
pl Boockman H., Zakon krzyżacki. Dwanaście rozdziałów jego historii, wyd.
