Minunile lui Iisus (sau miracolele lui Iisus) sunt faptele supranaturale care au fost săvârșite de Iisus Hristos în timpul vieții sale pământene și care sunt menționate în Evangheliile canonice. Aceste minuni pot fi clasificate în patru grupe: vindecări, exorcizări, învierea morților și control asupra naturii.
Iisus și minunile
Principala întrebare cu privire la istoricitatea lui Iisus nu este dacă a existat sau nu, ci dacă Iisus a trăit sau nu felul de viață pe care-l descriu autorii Evangheliilor: acești scriitori relatează ostentativ că Isus a făcut minuni.
Deoarece în epoca contemporană mulți oameni cred că minunile sunt imposibile, ei sunt înclinați să nu creadă afirmațiile din Evanghelii. Istoricul Michael Grant spunea despre nașterea lui Isus din fecioară că:
Frederick Fyvie Bruce credea că tocmai relatările miraculoase din Evanghelii sunt principala dificultate în calea acceptării că ceea ce este scris în Noul Testament este credibil.Cuvântul miracol sau minune este într-un fel evaziv. Chiar și în Webster's New World Dictionary se dau două definiții: „1.: un eveniment sau o acțiune ce contrazice aparent legile științifice cunoscute; 2.:un lucru extraordinar”. Definiția aleasă va trimite argumentele în direcții total diferite. Noul Testament grecesc folosește două cuvinte grecești pentru acest cuvânt: primul este dunamis care are sensul literal de „o lucrare de putere” și semeion, folosit mai rar de scriitorii greci, care are sensul de „semn”. Prin urmare o definiție a termenului minune folosit în Noul Testament ar fi „o lucrare de putere rară sau neobișnuită ce indică sau arată către un fapt semnificativ”.
Miracolele lui Isus relatate de Evanghelii nu au avut scopul de a furniza unor neîncrezători ostili o siguranță obiectivă de 100%, dimpotrivă Isaia 45:15 spune că Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi.
