Privit dintr-o anumită perspectivă, se poate afirma că minciuna caracterizează personalitatea iar adevărul realitatea, în sensul că personalitatea poate produce afirmații confirmabile sau infirmabile cu privire la realitate, dar reflectarea realității în individ, care este un adevar, este o distinctă transpunere a unei cantității purtătoare de informații care se metamorfozează "realitate" cu o structură și fenomenalitate distinctă.
Astfel, se pot identifica diferite variante ale minciunii, precum ar fi
Minciuna individuală cotidiană, produsă spre a genera convingeri, atitudini sau emoții predeterminate, așteptate, în partenerii de acțiune sau de afectivitate;Minciuna individuală politică, orientată către schimbarea opiniei și convingerilor unui individ sau a unei mulțimi de subiecți, cu obținerea posibilității de a manipula intențiile și comportamentele altora în favoarea unui singur individ;Minciuna colectivă practicată de un grup sau de către o comunitate cu o anume poziție socială și privilegii. Minciuna politică colectivă vizează păstratea statutului și privilegiilor de catre o minoritate aflată în conflict de interese cu o majoritate defavorizată, lipsită de privilegiile grupului;Minciuna economică, individuală sau colectivă, ascunde intenționat starea reală a unei economii locale, regionale, statale sau globale din diferite motive.Minciuna socială este acea afirmație sau ansamblu de afirmații care declară sau susțin existența unor deosebiri de performanță și calitate umană între indivizi, grupuri de indivizi sau mari colectivitati umane. Aceasta minciună de tip social (care poate fi adesea orientată rasial sau cultural) caută să introducă diferențe de valoare între oameni sub raport conceptual sau afectiv și să motiveze orice acțiuni discriminatorii aplicate și aplicabile celor indezirabili.
Acest tip de minciuna segregantă, construită pe baza pretinsei diferențe de calitate dintre subiecți, a declanșat în decursul istoriei numeroase conflicte sociale mai mici sau mai mari, a intreținut adversitatea și chiar ura dintre indivizi și/sau grupuri, a înjosit calitatea de om și a făcut mult rău societății, producând, prin standarde diferite de evaluare, umilire, suferință și degradare umană.
Minciuna științifică derivă din construcția unei ipoteze incorecte de mecanism cauzal, indiferent dacă este conjunctural, fenomenal sau social, și pretenția valabilității acelui model (împotriva evidenței științifice), respectiv a incapacității modelului de a oferi predicții corecte sau de a explica coerent acele segmente ale realității, societății sau individului, pe care pretinde a le teoretiza, legifera și/sau explica.
Minciuna culturală vizează împraștierea intențională a unor afirmații false (care pot fi atât degradante cât și laudative) cu privire la conținutul sau la valoarea diferitelor produse culturale (dintre care unele pot fi opere de artă), prin propunerea și susținerea unui sistem de valori preferențial, sistem care neagă valori consacrate și recunoscute.
