Ghilgameș (/ˈɡɪlɡəˌmɛʃ/ sau /ɡɪlˈɡɑːmɛʃ/, Gilgameš, original Bilgamesh) reprezintă un erou mitic și semizeu (mai exact două treimi zeu și o treime om), comun principalelor mitologii din Mesopotamia, personajul central al unei capodopere de poezie mitografică, apărute în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ș.a., sub numele convențional modern de Epopeea lui Ghilgameș (în versiunea akkadiană a magului Sinlikiunninni are titlul Despre cel care a văzut totul; mai completă este însă versiunea asiriană, în 12 tăblițe sau cânturi, păstrată în Biblioteca lui Assurbanipal).
Ghilgameș, este totuși văzut de savanți ca o personalitate istorică de când inscripțiile găsite i-au confirmat existența prin asocierea sa cu alte personalități. Dacă Ghilgameș a existat, a trăit probabil și a domnit ca rege în anii 2800-2500 î.Hr. Lista regilor sumerieni pretinde că Ghilgameș a condus orașul Uruk timp de 126 de ani. Conform inscripției din Tummal, Ghilgameș și fiul său, Ur-Nungal, au reconstruit sanctuarul zeiței Ninlil din Tummal, cartierul sacru al orașului Nippur.
Inscripții cuneiforme
Povestea lui Gilgames a fost descoperită în secolul al XIX-lea, această căpătând celebritate în cultura populară.
Cea mai timpurie inscripție despre Ghilgameș conform Enciclopediei Britannica a fost descoperită în biblioteca regelui asirian Assurbanipal.
Povestea lui Ghilgameș a fost scrisă de-a lungul unui mileniu, autorul fiind necunoscut. Foarte probabil au fost mai mulți autori care au contribuit la scrierea epopeii.
Epopeea pare să fi provenit din tradiție orală, un rezultat culminat din povești transmise din generație în generație, Ghilgameș apărând sub numele de "Bilgamesh".
