Furtul este definit în Art. 228 din Codul Penal al României, Titlul II - Infracțiuni contra patrimoniului: "(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.(3) Se consideră bunuri mobile și înscrisurile, energia electrică, precum și orice alt fel de energie care are valoare economică."În spiritul Codului penal, se consideră bunuri mobile și orice energie care are o valoare economică, precum și înscrisurile.
Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau deținerea legitimă a altei persoane.
De asemenea, constituie furt luarea unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.
O variantă mai gravă, cu pericol social mai ridicat, prevăzută în Art. Art. 229, o constituie furtul calificat.
Furtul calificat
Furtul calificat este definit de legislația României astfel:Art. 229
Furtul calificat
(1) Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul nopții;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,
se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă furtul a fost săvârșit în următoarele împrejurări:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoană având asupra sa o armă,
pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
