O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.
Trăsături ale societăților distopice
O societate distopică poate prezenta cel puțin una din aceste trăsături:
stratificare socială, astfel că apartenența la o clasă socială este definită strict și impusă cu forța iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi și castă).
un singur -stat națiune condus de o elită fără idei democratice
un sistem de propagandă de stat cu programe și siteme educaționale care îi obligă pe cetățeni să adore statul respectiv și guvernul său, în încercarea de a-i convinge că viața lor în acel stat e dreaptă și bună.
O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetățenilor și ideea că individualismul e ceva negativ
O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat și pe care oamenii o adoră după ce au fost victime ale unei campanii de cult al personalității, cum ar fi Big Brother din 1984, Binefăcătorul din Noi sau Tatăl din filmul Equilibrium.
un sentiment de frică sau dezgust față de lumea exterioară.
o părere negativă în legătură cu viața tradițională sau orice formă de religie organizată, considerată primitivă și lipsită de sens.
dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Estasia din 1984 sau Technopriests în The Incal
memoria instituțională care poate șterge în orice clipă memoria individuală
un sistem penal care nu se bazează pe justiție ci folosește tehnici de tortură psihologică sau fizică
absența unor produse de bază, ca de ex.
