Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieții.
Tipuri de deșerturi
Deșerturi aride
În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții în regiune.
Deșerturi nisipoase (Erg)
În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.
Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)
În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.
