Căruța este un vehicul de forma carului dar mai mic și mai ușor decât acesta (în general), tras mai ales de cai (unul sau doi).
O diferență relavantă dintre car și căruță constă în ceea ce privește tipul de roata utilizat. Ale carului sunt de lemn mari grele (făcute din lemn de esență tare fiert și îndoit în acea formă), uneori sunt învelite cu o platbandă metalică sau cu o fâșie de cauciuc cu inserție de pânză, pentru a le oferi rezistentă mai mare în timp și o ușoară amortizare în ceea ce le privește pe cele cu bandă de cauciuc. Platbanda sau banda subțiere de cauciuc sunt prinse în nituri direct de roata. În schimb la căruță se folosesc roți de mașină. Partea atelajului este de cele mai multe ori de fier pentru rezistență, iar șașiul este, de cele mai multe ori făcut integral din metal, pe care este construită partea de cărat. Bucata de jos de pe atelaj este făcută din poște (scânduri groase de 5 cm), iar lateralele din scânduri normale. La fel, pe partea din față unde stă birjarul, de obicei se confecționează o ladă în care acesta își ține merinde, acte, apa, etc. Astfel roțile de car nu oferă nici un confort în timpul deplasării, iar deplasarea se face greoi și anevoios, pe când, în cazul căruței, folosindu-se roți de mașina, acestea fiind umplute cu aer dau un nivel de confort pe timpul deplasării mult sporit. Acest lucru permite o deplasare mai rapidă decât cu carul. Fiind un atelaj mai mic aceasta, spre diferență de car, care este tras de boi, căruța este trasă de obicei de unul sau doi cai. Este de notat că după anii 1980, unii dintre proprietarii de căruțe au pus acestora arcuri lamelare luate tot de pe mașini. Există și căruțe mai mici decât cele trase de cai, făcute special pentru cei care au În gospodărie măgari, astfel vor folosi ca și tracțiune un măgar în loc de cal.
