Deși denumirea rasei o plasează în Hexagon, specialiștii opinează că simpaticul Bulldog Francez își are rădăcinile în Anglia. Conform acestei teorii, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, câteva exemplare de mici dimensiuni din nou selecționații câini de rasă Bulldog Englez au fost alese pentru a fi perpetuate și stabilizate ca rasă, pentru a se conserva trăsăturile amuzante pe care le etalau. Să nu uităm că, tot prin acea perioadă, iubitorii Bulldog-ui Englez depuneau eforturi pentru ameliorarea rasei, pusă în pericol odată cu promulgarea de către Parlamentul britanic a Actului de Interzicere a Cruzimii Împotriva Animalelor (1835), deci este posibil ca pe parcursul acestui proces de durată să fi fost obținute și primele exemplare din ceea ce avea să devină, în timp, rasa Bulldog Francez.
Rasa prezintă similarități atât cu Bulldog-ul Englez cât și cu Pug-ul (Mops-ul), și probabil că se înrudește cu fiecare. O informație interesantă este aceea că schelete ale unor câini foarte asemănători (denumiți "Chincha Bulldog") au fost descoperite în 1937 într-un sit funerar din zona centrală a statului Peru, datat 1400 e.n. Dar o astfel de origine se consideră, totuși, ca fiind prea "îndrăzneață" și insuficient fondată. În Anglia, noii "bulldogi de buzunar" ajunseseră foarte populari la începutul secolului al XIX-lea, mai ales în rândul păturii mijlocii a societății din Anglia. Criza industriei textile înregistrată în anii 1850-1860 în Albion a prilejuit un exod masiv al mâinii de lucru calificate spre continent, cu precădere către Franța, unde Revoluția Industrială nu luase o așa mare amploare și unde erau căutați profesioniștii acestei bresle, pentru numeroasele manufacturi încă în funcțiune. Textiliștii englezi s-au mutat peste Canalul Mânecii împreună cu familiile și și-au adus cu ei și animalele de companie. Astfel începe istoria modernă a rasei care își va lega numele de noua sa patrie de adopție.
