Aisberg - puzzle-uri online

Puzzle online Aisberg

Termenul aisberg, iceberg sau ghețar plutitor (posibil din neerlandeză: ijsberg, sau din germană: Eisberg) desemnează un bloc mare de gheață desprins din una din calotele polare glaciale ale Terrei, care navighează spre zonele calde ale globului influențând clima zonelor învecinate și stingherind navigația maritimă.

Etimologie

Cuvântul ice-berg este un cuvânt provenind dintr-o combinație de cuvinte din limbile scandinave însemnând gheață și munte, un iceberg însemnând un munte de gheață.

Caracteristici

Știut fiind faptul că apa sărată nu îngheață la temperaturile de pe Terra decât în anumite condiții și că nu poate forma blocuri masive și stabile de gheață, aisbergurile sunt, de fapt, blocuri de gheață de apă pură. Din moment ce densitatea acesteia este de aproximativ 920 kg/m3, în timp ce a apei sărate a mărilor și oceanelor este de circa 1025 kg/m3, aproximativ 90–92% (11/12 după alte estimări) din întreg volumul unui aisberg este subacvatic. Ca atare, forma porțiunii scufundate poate fi estimată cu greu, doar privind partea vizibilă de deasupra apei. Nu întâmplător, acest fapt a dus la crearea expresiei „partea văzută (sau nevăzută) a aisbergului” desemnând orice problemă ale cărei implicații sunt mult mai complexe decât aparenta privire a acesteia.

Masa de gheață a aisbergurilor este extrem de compactă, durabilă și dură, putând provoca serioase daune, chiar distrugerea unui vas. De aceea, aisbergurile sunt considerate ca fiind extrem de periculoase pentru navigația maritimă. Cea mai faimoasă scufundare din istoria navigației este cea a pachebotului Titanic în noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, care s-a produs la aproximativ 2 ore și 40 de minute după impactul cu un aisberg.

Urmărirea aisbergurilor

Primul om de știință capabil să explice corect formarea aisbergurilor a fost rusul Mihail Lomonosov.